Ivan Ghilia, Alecu

Alecu Ivan Ghilia (n. 1930), pe adevaratul sau nume Alexandru Ivan, a absolvit cursurile Academiei de bele-arte din Iasi (1948-1950), urmate de cele ale institutiei similare din Bucuresti, Nicolae Grigorescu (1950-1953).

Redactor la Contemporanul, Gazeta literara, Luminita (redactor-sef), sef de studio cinematografic, Ghilia a debutat cu versuri publicate in cotidienele iesene (Opinca, Lupta Moldovei).

Prima scriere de anvergura a constituit-o eseul poetico-politic, de factura romantica, "Drumuri, drumuri" (1954). Au urmat volume de nuvele, povestiri si schite (1955 Fratii Hutulea; 1961 Asaltul timpului; 1964 Povestiri; 1967 Un joc nevinovat; 1969 Secol nervos; 1988 Lumina din adancuri), de reportaje (1958 Cantece de drumetie; 1959 Scrisori din Baragan; 1963 Insula sperantei), romane (1958, 1968 Cuscrii; 1960 Iesirea din Apocalips; 1967 Ingeri biciuiti; 1969 Asediul; 1971 Appassionata; 1972 Recviem pentru vii; 1974 Vremea demonilor; 1976 Noptile Negostinei; 1978 Dragostea cainelui de paza), dar si volume de versuri (1974 Ploi de lumina; 1980 Poeme de regasire).

Pentru creatiile sale literare, a fost rasplatit cu Premiul Academiei Romane (1958 Cuscrii) si premiile Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1972 Recviem pentru cei vii; 1978 Dragostea cainelui de paza).

Povestitor remarcabil, Alecu Ivan Ghilia a ramastri butar constrangerilor socio-politice ale perioadei in care a creat. A manifestat constant o propensiune pentru excesul situational, nu de putine ori, in ciuda unor hiatusuri constructive, reusind sa-si apropie excelente rezolvari epice.

Ma intreb, insa, pe cine mai intereseaza astazi un roman a carui actiune (fictiune) nu se petrece la World Trade Center sau in catacombele din muntii Afganistanului, iar actiunea unui roman intitulat atat de vetust-traditional, Cuscrii, se petrece cu cincizeci de ani in urma, intr-un sat necunoscut din nordul Moldovei, disparut si din istorie si din memoria noilor generatii? (Alecu Ivan Ghilia Romanul unui roman - Cuvant inainte)